vineri, 15 aprilie 2016

... de Primavara

*foto: proprie

... a plouat, nu mi-a placut ca a fost si frig, de obicei imi place ploaia... da, imi place ploaia calda de vara. Dar acum m-am bucurat nespus de aparitia soarelui, cred ca incep sa imbatranesc, cand ploua si e mohorat ma simt si eu mai posaca, mai rece... dar cand iese soarele incep parca sa renasc, simt ca daca vreau pot sa zbor.
Am fost cu familia la tara, soare, aer curat si parfumul pomilor infloriti...peisaje parca rupte din basme. Privindu-i pe cei mici cum alearga si se bucura de tot ce-i inconjoara, parca imi retraiam propria copilarie. 
 Nu stiu voi cum sunteti, dar eu realizez tot mai des starea de inconstienta in care ma aflu. Adevarul este ca din viata singura parte care o traim cu adevarat este copilaria, dar din pacate este si cea mai scurta. Vin apoi problemele, ingrijorarile, stresul si uitam sa ne mai bucuram de viata, de lucrurile marunte care de cele mai multe ori fac difernta :). 
Zilele trecute am citit o povestioara publicata initial de indianchild.com (eu am citit-o pe facebook), si mi-a placut foarte mult. M-am gandit sa o impartasesc si cu voi. 

"Un negustor bogat avea 4 neveste. Cea de-a patra sotie era preferata lui si intotdeauna ii facea cadouri minunate si o umplea de aur. El avea grija de ea si ii oferea tot ce isi dorea.
Isi iubea si a treia sotie foarte mult. Era mandru de ea si voia intotdeauna sa se laude cu ea prietenilor lui. Cu toate acestea, statea tot timpul cu frica in san ca aceasta sa nu fuga cu alti barbati.
Isi iubea si a doua sotie. Ea era o persoana foarte atenta, rabdatoare.. era cea careia ii spunea toate secretelele lui. De fiecare data cand negustorul se confrunta cu o problema, el venea la ea pentru ca stia ca, indiferent de situatie, impreuna vor gasi o solutie pentru a trece peste momentele dificile.
Prima sotie a negustorului era o femeie loiala, care il ajutase foarte mult sa isi creasca averea; in plus, ea avea grija de gospodarie. Cu toate acestea, barbatul nu o iubea... aproape daca o observa.
Intr- zi, negustorul s-a imbolnavit. Stia ca nu mai are foarte mult timp de trait. Intr-o zi, si-a spus: "Acum am patru sotii care stau cu mine... dar cand voi muri, voi fi singur... cat de singur voi fi."
El si-a intrebat cea de-a patra sotie: "Te-am iubit cel mai mult... ti-am oferit cele mai frumoase cadouri si intotdeauna am avut grija de tine. Acum, ca sunt pe moarte, vei veni cu mine si imi vei tine companie in lumea de dincolo?"
"Nici vorba!" - a raspuns a patra sotie si a plecat imediat fara a mai spune ceva.
Raspunsul a fost precum un cutit ascutit infipt in inima negustorului. Trist, el si-a intrebat a treia sotie: "Te-am iubit atat de mult toata viata mea... acum, ca sunt pe moarte, vei veni cu mine si imi vei tine companie in lumea de dincolo?"
"Viata este atat de frumoasa aici! Ma recasatoresc dupa moartea ta." - a raspuns a treia sotie.
Inima comerciantului s-a sfaramat si mai mult.
Apoi a cerut ajutor la a doua sotie: "Intotdeauna am apelat la tine pentru ajutor... si tu ai fost mereu acolo. Am acum din nou nevoie de ajutorul tau. Cand voi muri, vei veni cu mine si imi vei tine companie in lumea de dincolo?"
"Imi pare rau, de data aceasta nu te pot ajuta. Tot ce pot face este sa vin sa te vizitez la mormant." - raspunsul femeii a venit ca un fulger de tunete, iar barbatul era devastat.
Apoi, a auzit o voce: "O sa vin eu cu tine. O sa te urmez, indiferent unde mergi."
Negustorul s-a uitat in sus si si-a vazut prima sotie. Ea era atat de slaba, ochii ii erau umflati si plini de lacrimi... se vedea ca sufera enorm.
Adanc indurerat, barbatul a spus: "Eu ar fi trebuit sa am mai multa grija de tine..."
Morala: De fapt, fiecare persoana are 4 sotii/ parteneri in aceasta viata:
A patra este corpul nostru; nu conteaza cat de mult timp si efort vom depune in a il face sa arate bine, acesta ne va parasi cand vom muri.
A treia sotie reprezinta posesiunile, statutul si bogatia noastra. Cand murim, totul va merge la altii.
A doua sotie este familia si prietenii nostri. Nu conteaza cat de apropiati suntem in timpul vietii, ei vor ramane langa mormantul nostru.
Prima sotie este, de fapt, sufletul nostru, de multe ori neglijat din cauza dorintei de a ne imbogati. Ghici ce? Acesta este singurul care ne urmeaza oriunde mergem. Poate ca este o idee buna sa avem mai multa grija de el si sa il facem fericit." 

Fie ca e soare sau o sa ploua, nu conteaza vremea de afara, Primavara in suflet va doresc! 

* sursa foto: gradina mamei






luni, 11 aprilie 2016

Creditul se câștigă greu și se pierde ușor ;)


Credit!
    In Romania zilelor noastre auzim tot mai des acest cuvânt și fie ca ne place fie că nu, îl întâlnim peste tot în viața de zi cu zi.

    Acest cuvânt însă poate avea și o altă semnificație, mult mai profundă, decât un simplu imprumut bănesc. Pentru că după ce ai alergat ca un zebzec, ai studiat zeci de oferte și în sfârșit ai primit bănuții necesari, îți pui pe piciorușe afacerea, dar și aici tot de credit te lovești, în funcție de cum te văd cei din jur, sau cei din online se spune că ai căpătat credibilitate, ești de incredere, sau poate pentru alții nu, depinde de tine ce imagine iți construiești, și dacă aceasta corespunde cu realitatea. Este foarte greu in zilele noastre să ai credit, să fi catalogat ca fiind serios și integru. Credibilitatea se câștigă în timp, dar se poate pierde în cateva secunde. Românul a fost de atâtea ori fraierit incât a început să ”sufle și în iaurt”, și se chiar dacă  tu om serios incerci să îi oferi ceva bun, poate chiar un bonus de fericire că a ales sa cumpere de la tine, el se va întreba: oare ce urmărește? Ce câștigă de pe urma mea?” in ziua de azi nimeni nu oferă nimic gratuit făra motiv.”
  Acum, eu ca și blogger (la început de drum) nu știu cât credit am câștigat, sunt conștientă că sunt precum o furnicuță la baza mușuroiului, care încearcă să ajungă în vârf, uneori urmarindu-și predecesorii, alte ori punâd întrebări pentru a afla răspunsuri. La fel ca și voi am fost nevoită să apelez la un credit financiar (de ar fi numai unul) ;). Tot la fel ca și voi am constatat ca deși termenul este același, adică spui credit când iți iei un împrumut, dar tot despre credit vorbești cănd constați că cel care ți-a acordat creditul este departe de a fi o instituție serioasa ci dimpotrivă vrea doar să beneficieze de pe urma ta.
Există o strânsă legătură între creditul pe care-l primești ca și blogger în mediul online, sau chiar ca și simplu om în mijlocul oamenilor șcreditul bancar. Această legatură se cheamă seriozitate, încredere, sinceritate. 
   De aceea atunci când vă povestesc despre diverse produse incerc sa vă povestesc despre ceea ce am testat personal, sau a testat o persoană de încrederepentru a nu vă spune doar povești.
   De aceea cănd vă povestesc despre credite, fie că aveți nevoie de un credit de nevoi personale, fie că vreți să accesați programul prima casă,

sau vreți un credit rapid, vă spun că e bine să învățați din greșelile mele, nu alergați din bancă în bancă, nu vă bombardați mintea cu informații inutile, la final aveți toate șansele sa descoperiți că ați optat pentru un credit păgubos care  pe moment a părut că ajută, dar apoi s-a dovedit că vă trage în jos. 
   Atunci când am optat pentru un credit eu nu am știut că există AVBS Credit, dar voi acum știți, așa că nu vă mai lăsați păcăliți de tot felul de reclame drăgalașe, aveți la îndemăna un broker care vă va îndruma spre cel mai avantajos credit. Și încă ceva serviciile sunt gratuite și nu vă iau nici comision de analizăși nu pentru că ar urmări de la voi, sau că ar face cine știe ce șmecherii ci pentru ca sunt platiți de instituțiile bancare și non-bancare pe care le reprezintă.
Eu personal nu mai vreau alt credit, mai am de tras ceva de care le am, dar vă spun sincer, o refinanțare cred că m-ar pune pe picioare. J
Alegerile ne aparțin, consecințele le plătim tot noi. 
Așadar va doresc:
Alegeri Înțelepte!


 In incheiere te invit la un 3D! ;)

















* Articol scris pentru proba 15 (din pacate ultima) Spring Superblog 2016!

vineri, 8 aprilie 2016

3 Minute de Magie


Nimic nu se compara cu rasetul zglobiu al copiilor, cu acele mutrite de uimire cand descopar ceva nou, sau cu atitudinea serioasa atunci cand pun ceva "super"la cale;). Cel putin asa sunt nazdravanii mei. E placut sa avem atat de multe activitati impreuna, dar din pacate timpul nu imi este deloc cel mai bun prieten, ba mai mult am inceput sa cred ca are ceva impotriva mea. Inainte sa vina bebei, mergeam si eu ca orice femeie ce se respecta la salon, si chiar daca aveam programare tot se intampla sa mai astept cateva zeci de minute. 
    Ei acum timpul nu imi mai permite sa stau relaxata la salon, pentru ca sunt atat de multe de facut acasa, iar ei trebuie sa pape la timp sa doarma la timp si nu prea sunt curiosi daca mami arata putin a maimu... :)). Trebuia deci sa gasesc o alternativa salonului si pentru ca ceara iesea din ecuatie din start, am hotarat sa incerc o crema depilatoare. De altfel o epilare usoara, fara durere, fara prea mult stres, usor de manipulat. Si uite asa drumul meu pana la salon s-a transformat in drumul meu pana la baie :). Am testat prima oara o crema si nu mi-a spus prea multe, bunicica, dar nu m-a convins. Apoi pentru ca eram oarecum fan Farmec, am luat o crema eilatoare si ghici ce, mi-a placut la maxim. Pe tub scria clar ca trebuie sa o testezi inainte, dar cum unii alti nu prea dormeau de ajuns 

noaptea, au citit instructiunile dupa ce am terminat cu epilarea. De atunci nu am mai testat nimic altceva, pana acum cand am aflat ca se poate la fel de bine in timp si mai scurt. Tot la ei am gasit crema pentru epilare rapida, atat de simplu si atat de repede. 
  Acum nu stiu cum au reusit unii sa dispara in 60 de secunde, dar stiu cum reusesc eu sa dispar in trei (3) minute. Wow, e senzational! Imi las bebei cu tatal lor,  imi iau minunea 
de crema, am ales crema depilatoare piele sensibila si  imi iau si tableta si am disparut in baie. 
Daca va intrebati pentru ce tableta, va spun eu: pentru ca in cateva secunde am dat comanda de o crema depilatoare pentru d-l sot, ca prea atenta la crema mea. Si in restul timpului ce mi-a ramas fac cel mai tare lucru posibil: EVADEZ! Wow si ce imi place, 3 (trei) minute magice, doar ale mele, minute in care ma las purtata de ganduri si imaginatie invaluita in aroma delicioasa de vanilie. Minute in care corpul meu se odihneste iar mintea calatoreste.  
Dupa 3 (trei) minute ma intorc la realitate, fac un dus si am o piele frumoasa, hidratata si miroase bestial a vanilie, iar eu ma simt fresh, gata sa-mi reiau activitatile cotidiene. 

* Surse foto: farmec.ro

* Articol scris pentru Spring Superblog 2016

miercuri, 6 aprilie 2016

Casuța noastră...





E Primăvară! 
      Da stiți cu toții acest lucru, însă  nu știu cum vă  afectează pe fiecare în parte. Eu una mă simt foarte afectată  de acest anotimp (deși preferatul meu este Toamna ). Mai mult decât în fiecare an, anul acesta m-am trezit ca și ursul din hibernare și simt ca pot muta munții din loc. :)
Și cum bine spunea cineva: "Daca vrei să  iți iese bine un lucru, atunci fă-l tu."  
Am hotărât să revoluționez casa (apartamentul). Vreau o schimbare totală și primul pas tocmai l-am făcut, schimb parchetul ;). Dar nu-l schimb cu orice, și pentru că ai mei prichindei au o atracție fantastică pentru apă și mereu mi-e parchetul piscină, am hotarat: vreau pardoseală  rezistentă  la apă!!!  și am rezolvat problema.                             Am ales un parchet laminat super tare, wood-step de 8 mm grosime și o nuantă superbă, nuc tropical.    

* sursa foto: diego-romania.ro

Și  m-a apucat așa un soi de nebunie, cum i-ar spune maică-mea. M-am plictisit de zugrăveli, și alte vopseli, acum vreau tapet. Ei na ce nebuneală, tot suntem în era în care se poartă ceea ce iți place  și se asortează  cum iți place. O să îmi pun tapet și gata! Am ales chiar și nuanțele, in dormitor vreau ceva mai cald, relaxant, ceva ca briza mării, (ceva bleu cu niște norișori albi).
 În sufragerie în schimb vreau ceva vesel, colorat, saltareț, așa ca o primavară frumoasă. 
Si pentru că acum știu deja sursa, intru direct pe net pe "Diego" și imi fac planul de ”bătaie”.  Am posibilitatea să introduc dimensiunile camerei, astfel încăt știu cât parchet imi trebuie. Apoi nici camera celor mici nu e de neglijat, un tapet care ”spune”  povești e oricând binevenit.   
Acum nu știu alții cum sunt, dar eu când vine vorba de cumparături pot fi super mega stresantă :p. 
Nu îmi place sa alerg prin magazine, mă și văd cu listuța în mână alergând printre rafturi și căutând ceea ce am nevoie.
 Ei bine, NU! nici gând, intru pe sitte hotărăsc de acasă ce vreau,  și dacă am nevoie de  mai multe poze intru pe pagina de Facebook, așa e mai simplu știu exact ce vreau când merg în magazin. Astfel timpul  imi permite să  cer mai multe detalii, sfaturi de intreținere și uite așa beneficiez de multe alte servicii in timp ce perdelele proaspăt achiziționate sunt la tivit. 
sursa foto: diego-romania.ro

Ei, dacă ați fost cuminți  acum vă  voi spune  un mic secret, mi-am făcut și card de fidelitate. Avantajele sunt super: beneficiez lunar de reduceri de pana la 50%, beneficiez de oferte ce se adresează în mod special posesorilor de carduri, și e simplu completezi pe sitte formularul și apoi mergi și iei cardul de la magazin.   
Cred că v-am povestit destul, acum vă las să hotărâți ce covor se potrivește cu perdelele acelea, care vă plac  atât de mult. ;)
* Articol scris pentru Spring Superblog 2016!

luni, 4 aprilie 2016

Nunta, nuntilor ;)

In zilele noastre e tot mai usor sa organizezi o nunta. Sau, nu!
Acum se prea poate sa fie usor, atunci cand ai invitati obisnuiti, meniuri obisnuite, fara prea multe pretentii.
Dar cand ai invitati precum ai mei... o, da, e o adevarata nebunie. 
E usor sa mergi pe meniul traditional, dar ce te faci cand la nunta-ti vine tot echipajul de pe Enterprise, si inca cativa martieni dragalasi. 
Cum sa-l convingi pe Worf, un Kilognian razboinic sa nu izbucneasca de fiecare data cand nu-i place ceva din meniu, sau ca muzica e prea lenta. Cum sa-i explici ca ar trebui sa accepte si dorintele lui Data, care este un Android cu sentimente si doreste sa asculte muzica mai romantica. Ca sa nu mai vorbim despre respectabilul Spok (un hibrid uman/vulcanic) care le explica amandurora ca trebuie sa gandeasca logic si sa gaseasca o cale de mijloc, pentru a se intelege. 
* sursa foto: wikipedia.org
Nu e deloc usor sa convingi un kilognian sa manance sarmalute, dara-mi-te prajituri. :)
Ei dar toate la timpul lor. 
Important e ca au raspuns invitatiei, ca de restul ne ocupam noi. Si pentru inceput cauti locul cel mai potrivit. Clar nu o sa ii ingramadim pe musafirii nostri, veniti de la mii de ani lumina distanta intr-o camera la starea civila cu toti ceilalti, sau intr-o sala de 500 de persoane, cand tu ai 900 de invitati. Asa ca am cautat cel mai potrivit loc, un salon de nunti spatios, fara stalpi de care sa te lovesti cand dansezi mai cu foc ;). 
Si am gasit exact ce aveam nevoie, salonul imens, fara stalpi, personalul calificat cu o tinuta si un comportament imbecabil.
Si surpriza dupa surpriza, cununia civila si cea religioasa s-a tinut in aer liber langa piscina, apoi dansul mirilor a fost ceva greu de descris in cuvinte, pana si amicul meu Worf, a fost incantat de spatiul special creat deaspura apei. 
* sursa foto: Salon du Mariaje 
Si acum sa'nceapa nebunia! Incet, incet le-am facut cunostinta invitatiilor mei din alte lumi cu umanoizii prezenti la eveniment si uite ca au inceput sa socializeze, dintr-o data mancarea a devenit punctul forte si parca nu s-ar mai fi dezlipit de berbecutii la protap si de palinca/tuica care a intetinut atmosfera. Pana la urma si muzica a inceput sa le placa de-o potriva fie ca era mai linistita, fie ca era mai "topaita" si sa-i vezi ce au mai topait pana in zori in jurul piscinei. Apoi mare le-a fost incantarea cand le-am spus ca pot sa stea sa traga un pui de somn si apoi sa plece la drum odihniti. Au fost atat de incantati incat au cerut ca nunta sa dureze ca si in basme, macar o saptamana. :) 
Singura problema era sa fie focurile de artificii, uitase-m sa le spun despre ele, si cand au inceput au crezut ca au venit alte specii de pe alte planete si ne-au atacat, dar s-au linistit curand si au cerut sa duca si acasa la ei asa ceva.:) 
Una peste alta, cred ca am avut cea mai reusita nunta. Invitati de invitati, locatie de locatie, personalul cel mai bine cotat, mancare si bautura din belsug si muzica de cea mai buna calitate. 
Si cand te gandesti ca eu nu m-am ocupat deloc de organizare. ;) 
Acum va las, pa pa. Plecam in luna de miere. Unde? Pai putin pe la Kilognieni, putin pe la Vulcani si ne-au invitat si Androizii pe la ei. ;) 

*Articol scris pentru Spring Superblog 2016!

vineri, 1 aprilie 2016

N-ai sa sti, n-ai sa sti niciodata ;)


Despre cat de important este computerul/laptopul din viata ta nu ai ai sa sti pana cand nu il pierzi. Cata vreme merge si e mereu la dispozitia ta ai impresia ca asa e firesc si ca ar trebui sa functioneze macar o vesnicie :p.
Ei de ar fi asa, dar uneori ele mai si obosesc si te lasa cu ochisorii in soare atunci cand ai cea mai importanta lucrare din viata ta de scris, sau atunci cand ai de transmis date importante si esti limitat de timp.
Acum chiar mi-ar face placere sa povestesc despre experientele altora, dar din pacate mi-am trait propria experienta sau mai bine zis propriul cosmar.
Pentru un IT-st probabil e floare la ureche, isi recupereaza cumva, cumva datele le transfera in alt calculator si gata. Dar pentru mine o necunosctoare in ale IT-ului a fost un fel de sfarsitul lumii.
Dar sa o luam cu inceputul :).
Se face ca in urma cu cativa anisori aveam primul meu laptop, un MSI dragut care pentru incepatori ca mine era perfect. Si mi-a fost alaturi in multe proiecte, pana intr-o zi cand a spus ca el a obosit, ca nici nu mai vrea, nici nu mai poate :)), am crezut ca era doar o gluma, dar nu a fost asa.
Imi amintesc ca trebuia sa termin o lucrare (de vreo 40 de pagini) si scrisesem mai bine de jumatate in seara respectiva, doar un amanunt am uitat, unul mic de tot :d. Am uitat banalul Ctrl+S, sau "save file". Si am scris pana... pana a inceput al meu laptop sa mearga "in reluare", apoi a adormit si asa a si ramas. Am cautat specialisti in IT sa vad ce se poate face, daca se mai poate face, mi s-a spus ca din pacate nu mai aveam nici o sansa sa recuperez nimic de pe el. Va dati seama ce incantata am fost, mai ales ca timpul nu era deloc de partea mea. 
Pana la urma mi s-a spus ca au reusit sa il repare, nu au vrut sa imi dea detalii de ce boala a suferit si de ce a intrat in greva, dar cu ocazia asta antenele mele au auzit ceva despre SSD-uri si despre cat de eficiente sunt comparativ cu hard disk-urile obisnuite :) 

Acum nu va imaginati ca am devenit specialist IT, dar m-ammai interesat pe ici pe colo si am aflat ca rata de transfer la scriere si la citire, creste semnificativ, ca au o rezistenta crescuta la socuri, cat de fiabile sunt,(am vazut la un moment dat si un filmulet in care prajeau oua, dar din pacate nu l-am mai gasit sa-l pot impartasi si cu voi). Ei bine, acum ca stiam atatea si cum mie imi place tare mult sa fac cumparaturi, dar comod, din fata monitorului ;), am intrat pe magazin online si am comandat. 
Si imi place mie sa comand online, dar uneori imi place sa ma joc si de-a vanatorul, asa ca am vanat oferte SSD, pana am gasit ce imi doream la pretul pe care-l doream. ;)

Printre altele din ce am mai citit si am mai intrebat cunoscatorii am aflat ca SSD Kingston HyperX ar fi cele mai bune, si ghiciti ce? le-am gasit la promotii SSD Kingston

Si ca sa nu pierdem firul povestii ar fi bine sa va spun ca am fost la un pas sa nu ma incadrez in termen cu lucrarea respectiva, insa am reusit sa achizitionez la timp cele necesare si cu ceva nopti albe am reusit sa termin la timp lucrarea.

Concluzia?
Nu conteaza ca esti mic si nepriceput, ideea e sa cauti, cercetezi, citesti, asculti si uite asa inveti! ;)


Am pus si un filmulet cu ceva mai multe detalii, poate va este de ajutor.




* Articol scris pentru Spring Superblog 2016!