Să navigăm mașina mea! ;)

Îmi place să merg cu mașina, dar dacă e să conduc eu trebuie să fie o plimbare undeva în afara orașelor supra aglomerate, sau în alte zone aglomerate. Îmi plac plimbările relaxante, fie eu cu gâdurile mele fie în doi să povestim vrute și ne-vrute,și să facem tot felul de planuri, etc.

Când vine vorba însă despre navigație auto, gadget-uri auto  și tot ce ține de sistemul de navigație,

*foto: Edotec.ro

  pot să spun că sunt total pe lângă.

 Știu doar că dacă aș avea o altă mașină aceasta ar fi un BMW Gran Tourer. Dar momentan trebuie să mă mulțumesc cu ce am, așa că încerc să fac tot posibilul să mă simt cât mai în siguranță la volanul mașinii mele. 
 Personal până acum nu am avut cine știe ce peripeții cu mașina, (doar o oglindă luată în zbor de un vitezoman), dar nu cred că voi uita vreodată blocul unde am stat până acum 5 ani. Aveam o vecină care pleca la muncă în fiecare dimineață puțin înainte de ora 6, nu trebuia să mă uit la ceas pentru că știam că e punctuală și mai știam că de fiecare dată când auzeam scârțâitul acela metalic, mă bucuram că nu mașina mea era cea parcată lângă ea. :) 
 Modul în care ieșea din parcare era terorizant de-a dreptul.

*foto: Edotec.ro

Fiecare mașină de lângă rămânea cu căte o ”mică” amintire. Sunt convinsă că dacă ar fi avut senzori pentru parcare, mașinile vecinilor ar fi fost mult mai fericite. 

Cel mai ciudat mi se pare însă cât de snobi poat fi unii. Acum sunt puțin răutăcioasă, dar aud frecvent ”mari șoferi”, legându-se de cei care au ales să aducă îmbunătățiri mașinilor lor. 

- Ce gadget-uri? Ce cameră pentru parcare, ce senzori? astea sunt pentru începători! 

Mai trist este faptul că ei sunt atât de ”bărbați” și atât de profesioniști încât conduc mașină cu cutie automată, și unii dintre ei o au și dotată cu astfel de gadget-uri, că: ”așa a fost din fabrică”... 

Hai, pe bune. Ce glumeți suntem. 

  Mereu m-am întrebat cum ar fi stat lucrurile dacă vecina mea ar fi avut integrat un sistem cu cameră marșarier,

*foto: Edotec.ro

cameră față sau camere 360 care cu siguranță ar fi ajutat-o să parcheze în siguranță și să iese cu spatele dintre mașini tot în siguranță. 

Oricum am hotărât că în viitorul apropiat voi avea un sistem complex de navigație universală, îmi voi descărca aplicația Waze, pentru a fi sigură că nu plec într-un loc și ajung în cu totul alt loc. 

Pentru asta am găsit magazinul ideal, cu peste 3500 de produse disponibile, cu specialiști gata să îți dea toate detaliile necesare și gurile rele spun că la Edotec găsești mereu produsele în stoc cu livrare în maxim 2 zile, că au o gamă variata de produse și practic nu ai cum să nu găsești ceea ce cauți. Pentru majoritatea produselor oferă o garanție de 24 de luni. Toate produsele sunt testate și la majoritatea ai transport gratuit. 

 Acum ghiciți de unde o să îmi achiziționez gaget-urile favorite? ;)

Va-ți prins, de la Edotec. Cel mai bun prieten al mașinii tale! 

Să parcăm, zic! 

* Articol scris pentru SuperBlog 2016!

Olla La Asta e Surpriza Mea

"Mă scuzați, deranjez dacă vă enervez      

Nu asta intenționez

Vreau să vă adresez o singură întrebare

Când ați oferit fără vre-un motiv o floare?" 

* foto: olla.ro

 Nu, nu intenționez să mă pâng de țara în care trăiesc, nici măcar de conducerea de doi bani nu vreau să mă plâng astăzi. Dar e ceva care mă supără tare. De ceva vreme am început să practic cel mai la modă sport românesc, aruncatul cu privirea în curtea vecinului.                                 - 
    - Stați nu vă panicați! E în sens bun, și sper cu scopuri benefice.

Am observat cu stupuore că țara noastră are o nevoie acută de bărbați. Am întâlnit tot felul de specimene, de la frustrații care au fost crescuți de părinți denaturați și care sunt atât de slabi încât lovesc o femeie, sau mereu sunt ”bătaioși”, dar numai cu cei care nu pot să se apere – ei bine aceștia nu pot fi numiți bărbați sunt doar niște gunoaie needucate. Mai sunt și acei bădărani pasivi, care nu sunt violenți dar cărora le-a lipsit din educație un tată atent și grijuliu și cel mai probabil dacă au avut un tătă acesta nu a știut vreodata cănd e ziua de nastere a nevestei, a copilului sau poate nici măcar a lui.

Mai există și acei don juani care consideră că unei femei trebuie să îi oferi flori până ai cucerit-o și apoi poate cândva odată de ziua ei.

* foto: olla.ro

Există însă și bărbați adevărați care fie au avut o educație deosebită, fie sau autoeducat, aceștia însă sunt din ce în ce mai puțini și sunt chiar pe cale de dizpariție. Când prinzi un astfel de bărbat ține-l bine și ai grijă de el, nu mai găsești altul la fel. (Sunt una dintre persoanele privilegiate, așa că din experiență îți spun).

Dar nu despre asta este vorba, ci despre faptul că am devenit tot mai reci, mai posaci. Poate este doar părerea mea, dar îmi amintesc că pe vremea cănd eram copil oamenii erau mai prietenoși, se întâlneau mai des la o poveste, la o plimbare, își făceau mai des cadouri, chiar dacă atunci nu existau atât de multe opțiuni. 

Acum nimeni nu se mai gândește să facă o surpriză plăcută nimănui. Oferim flori doar la cununii, mai la o zi de naștere și în special la înmormântări, să vadă lumea ce darnici suntem.

Din punctul meu de vedere, e trist ce se întâmplă. 

Acum când sunt atâtea posibilități: acum când florăria online îți stă la dispoziție, acum când un simplu telefon rezolvă totul și deși ”o singură floare nu face primăvara”, dar un buchet de flori oferit din inimă poate încălzi iarna din sufletul cuiva . 

Aud de multe ori spunându-se: nu am bani de cadouri, ce surpriză sa-i fac? Nu am timp, etc. 

Hei, tu! Mr. n'am bani. Nici măcar nu trebuie să-i iei cadouri sumpe,există cadouri florale, care nu costă o avere, dar valorează infinit mai mult. 

Eu una ador aranjamentele florale, bine eu prefer trandafirii albi, dar sunt o mulțime de variațiuni. Poți oricând să-i spui cuiva ”Mulțumesc!” prin intermediul unui simplu aranjament și două cuvinte. :) 

SURPRIZĂĂĂĂ chiar dacă nu e ziua LUI!

Spune-am mai sus că sunt una din persoanele privilegiate, soțul meu știe să fie drăguț

* foto: dovada :)

și atent și să mă surprindă cănd mă aștept cel mai puțin. 

Așa că am hotărât! 

Ce dacă nu e o zi specială? ce dacă nu am prea mulți bani, de altfel fiecare zi petrecută alături de el e specială și pentru că nimic nu l-ar surprinde mai tare decât un buchet de ”Te iubesc!” precum cel din imagine:

* foto: olla.ro

Să trecem la treabă! Un simplu telefon, detalii despre ce și cum. :) Și florile vin acasă. 

Pentru acea față plină de surprindere și emoții, tot amalgamul acela de emoții, care nu se pot descrie în cuvinte, pot spune că a meritat un telefon la florăria Olla.

Și da l-am făcut să se simtă precum un rege, mai ales că Olla, este furnizorul care asigură florile, și aranjamentele florale Casei Regale. Acum să fim serioși cum te-ai simții să primești flori dintr-un astfel de loc. Eu pot spune că m-aș simți specială. 

 Credeți-mă fetelor și băieților le plac florile. Și dacă vrei să-l surprinzi cu adevărat cred că e o metodă inedită.  

La Olla ai atâtea buchete de flori din care poți alege, poți opta pentru atât de multe aranjamente și pun atâta pasiune în ceea ce fac încăt rezultatul final este o adevărată artă. 

 Momentul în care a deschis cutia și a văzut trandafirii, a fost acel efect woow, ce nu îți este dat să-l vezi zi de zi.

Acum te las să faci și tu o surpriză deosebită, fără vre-un motiv anume. 

aaaa... o singură întrebare:

”Când ați oferit fără vre-un motiv o floare?"

* video: youtube

                                                                                     

  

* Articol scris pentru Superblog 2016!

Cenușăreasa se transformă!

”Locuința mea de vară, e la țară”...

De fapt locuința mea poate fi la țară și iarna, nu doar vara. Dar pot spune că prefer să stau la bloc iarna. Nu, nu am luat-o pe arătură chiar de tot, știu eu ce știu. Blocul în care stau

* sursa foto: avizez.ro

a fost izolat termic. Automat facturile mele sunt mai mici și confortul este altul. Din păcate nu pot spune același lucru și despre căsuța de la țară, unde vântul bate și gerul intră în casă. 

Chiar dacă nu este o casă foarte veche are câteva mici/mari probleme. Așa am hotărât că ar fi timpul din clasa energetică D să o transformăm, mai ceva ca pe Cenușăreasa în clasă energetică A. 

Am auzit că cel mai important pas ar fi schibarea tâmplăriei, și cu asta o să începem, apoi cel mai probabil o să izolăm termic casa. O să fie necesar să eliminăm punțile termice, pentru că ele sunt vinovate de 

 mucegaiul care mă sâcâie din ce în ce mai tare. 

foto: arhivă proprie

Și clar o să avem nevoie de o centrală termică, cel mai probabil cu lemne. Dar nu o să îmi bat eu căpșorul cu așa ceva. În primul rând nu mă pricep și apoi pentru ce sunt specialiștii?

Acum hai să vă spun cum stau de fapt lucrurile (cel puțin, așa le văd eu). 

STABILEȘTI PRIORITĂȚILE!

1. În primul rând cauți cea mai bună firmă. Pentru că este vorba de casa ta locul unde te întorci mereu cu plăcere și de unde pleci mereu cu bateriile încărcate. Cel mai bun loc de pe pământ - ACASĂ. 

 Și ca să nu pierzi prea mult timp cu căutările îți recomand să cauți certificat energetic ieftin. Aici nu faci economie doar de bani ci și de timp.

* foto: avizez.ro 

2. Apoi va fi simplu certificatul energetic îl obții în aproximativ 24 de ore, și dacă vrei îl poți primi acasă, oriunde în țară.

3. Pentru rebilitarea termică a clădirii ar fi bine să soliciți un audit energetic. Atenție! nu este același lucru cu certificarea energetică.  În urma auditului se stabilesc soluțiile de reabilitare a construcției și după caz modernizarea termo-energetică a acesteia. Pentru a trece într-o clasă energetică superioară este necesară reabilitarea/modernizarea clădirii.

4. Se cere obligatoriu o termografie, pentru a stabili zonele cu pierderi de căldură. Termografia este de fapt o scanare a clădirii cu o cameră de termoviziune. Aceste înregistrării sunt convertite apoi în imagini, intensitatea culorilor arătând diferențele de temperatură de la suprafața construcției.

TRECI LA TREABĂ

:) Acum că ai certificatul energetic, ai raportul auditului și i-ai făcut și o ”radiografie căsuței” e timpul să treci la treabă.

Schimbarea tâmplăriei, izolarea termică corespunzătoare, schimbarea sobelor cu o centrală (chiar și cu lemne), înlocuirea becurilor clasice cu leduri, o să îți transforme semnificativ casa, și mai ales îți va reduce semnificativ cheltuielile.

Acum cred că e cazul să vă las cu sfaturile, am treabă: Cenușăreasa mea e în curs de transformare. 

 * Articol scris pentru SuperBlog 2016!

Dor călător, cu adidașii ăștia pot să zbor! ;)

- Off!, Nici nu s-a deschis bine magazinul și iar e plin de oameni plictisiți care vor doar pantofi eleganți.

- Ei lasă că astăzi vine și stăpâna noastră o să vezi. Sunt convinsă că încă mai există și oameni normali pe lumea asta.

Așa discutau pe raftul unui magazin într-o dimineață superbă de toamnă  o pereche de adidași de damă . Erau  atăt de frumoși încât nu aveai cum să treci pe lîngă ei fără să îți fure privirile. Cu totate acestea se pare că în magazinul respectiv veneau doar Cenușărese pregătite de bal.

* foto: made by me

- Uita-te la ea, desigur stă se uită, spune: ”Vai ce drăguți sunt!” și pun pariu că pleacă să își ia pantofi cu toc.  Desigur, e sezon de nunți, botezuri și alte cele, de drumeții nu a mai auzit nimeni, de plimbări la munte nici atât, ca să nu mai vorbim de sport...ei, ce să zic, e o lume tare ”ocupată”.

- Da, ai dreptate, totul e monoton și plictisitor aici, nici măcar de povestit nu ai cu cine, că doar ce clientele ne aud? Nu! Sunt mereu pe fugă, dar nu pot înțelege de ce să alergi pe tocuri cănd încalțamintea sport e atât de comodă, atât de la-îndemână. 

- Hei! Ia te uită cine a intrat în magazin, e îmbrăcată sport. Și pare atât de drăguță, cred că ar avea mare grijă de noi. 

- Taci! S-a oprit chiar aici, uite cum ne privește! Dacă vrea să ne încerce o să am grijă să fiu cel mai comod pantof sport damă 

* foto:  answear

ce l-a încălțat vreodată. 

- Ei bine, haide să văd ce poți, ai șansa să mă convingi!

- Stai, cred că am halucinații, o auzi și tu? Chiar vorbește cu noi? Oare ne înțelege ce spunem? 

 - Da, vă înțeleg, dar vorbim mai multe acasă, aici o să mă vadă cineva și risc să ajung la balamuc. Gata vorbăria, hai să văd ce puteți. 

- Woow, eu chiar nu îmi pot revenii, ni se întâmplă nouă? Chiar aici, chiar acum? Să ne întâlnim persoana potrivită, care să ne și înțeleagă și care să ne aleagă pe noi? Mai ales că avea de ales din peste 3000 de modele de articole sport

și toate aparținând brandurilor de top.

- Ok, m-ați convins, sunteți comozi, frumoși, și atunci când vă încalț simt că pot să zbor, e ceea ce caut la o pereche de adidași. 

.....................................................................................

În drum spre casă nu am discutat prea multe. Nu e chiar ok să te vadă lumea pe stradă vorbind cu încălțările. 

Însă povestea noastră de abea acum începe a se scrie, vom merge împreună în drumeții, vom alerga împreună nestingherite, doar eu și a mea pereche de pantofi sport. 

Se prea poate să am eu o problemă, dar e toamnă,

* foto: made by me

* Articol scris pentru SuperBlog 2016!

e o zi frumoasă chiar călduroasă, e clar cel mai potrivit moment pentru o drumeție așa că azi îmi las adidașii să aleagă traseul, eu doar mă voi bucura de peisaj, de soare, de tot...

My answer atunci când caut încălțăminte sport îl găsesc mereu la: Answear!

Învitație la Sărbătoare!

 Că omul cît trăiește învață, am tot auzit. Dar că o să fiu eu cea care trebuie să învețe non stop nu prea m-am gândit. 
Nu sunt tu vre-un geniu, dar de obicei mă descurc și mă adaptez la cerințele jobului. Dar când vine vorba de IT, deja îmi pare că aud limbi străine. 
 M-am angajat de tinerică, la o firmă pe atunci tot tinerică, ambele la început de drum. Și pentru că la acea vreme firma nu avea un IT-ist, am învățat de la zero ce înseamnă calculator, Excel, cum să creez o ofertă, multe detalii, dar firma a început să crească și deja se cerea un inginer de sistem,

* sursa foto: conectica

numai că nu-l aveam, în schimb eu trebuia să conving câteva calculatoare să colaboreze între ele. 
Woow, și câte peripeții nu am avut noi (eu și calculatoarele).
De unde doamne să știu eu că și rețeaua asta are o arhitectură a ei, unică de altfel și că protocoalele de comunicare sunt standard.
La vremea aceea nu aveam nici internet, și nu știu cum necum m-am trezit că trebuia să rezolv problema. Așa că am apelat la cea mai la îndemână varianta: ”sună un prieten”.

Și am sunat, la început am avut impresia că e simplu, caut în setările calculatorului văd ce zice despre rețea și încerc să conectez două calculatoare între ele, apoi începe al meu prieten într-un limbaj coreano-japonez, să mă întrebe ce router wireless am, cabluri de rețea, adaptoare HDMI.
 - Să ți minte (îmi zice), că rețeaua reprezintă coloana vertebrală a unei afaceri și dacă vrei să nu ai mereu bătăi de cap, ar trebui să te asiguri ca tot ceea ce ține de rețelistică și conectică este de cea mai bună calitate.
Și îmi iau binișor agenda și încep să notez precum un copil la școală.
Să o luăm cu începutul. Bine (zic), deși credeam că ai început demult și acum te apropii de încheiere.
- Să presupunem că ai 6 calculatoare și vrei să le conectezi împreună, cablarea = presupune montarea unui cablu de rețea între echipamentele rețelei, apoi mufarea = aplicarea unei mufe la capătul unui cablu cu scopul de al conecta la rețea, conectarea echipamentelor = se stabilește dacă echipamentele sunt compatibile cu rețeaua, mufare cablu, instalare driver (software).

* sursa foto: conectica

urmează

Realizarea propriu zisa a rețelei:
- analiza mediului fizic, locul unde se amplasează grupul de calculatoare, traseul cablurilor...
- proiectul de realizare al rețelei;
- realizarea conexiunii fizice între echipamente;
- realizarea conexiunii software;
- testarea rețelei.

Ei, cam asta ar fi în linii mari rețelistica, dar cum spuneam la fel de importantă este și conectica, și din punctul meu de vedere primul și cel mai important este routerul,                                                       apoi nu sunt de neglijat nici cablurile și îți sugerez să alegi cabluri HDMI,
Stoop!
-Îți dai seama cred că m-ai zăpăcit de tot! de unde vai și amar să știu eu

* foto: conectica

 de convertoare, adaptoare HDMI DVI, și toate astea.
- Păi atunci poate că cel mai bine ar fi să vi după amiaz pe la mine și dăm o comănduță online la Conectica, ce zici?
- Cred că ar fi cel mai bine!Așa aș scăpa și eu cu bine din povestea asta și ai avea și tu ocazia să faci o faptă bună. :)
... Și cu ajutorul prietenulu-i meu, am dat comanda, mi-au venit produsele și am ieșit cu bine din toată povestea, care chiar mă stresa.


Am și pentru voi un pont, dăcă doriți să vă creați rețeaua perfectă ar fi bine să mergeți la sărbătoare: din 15 - 30 Octombrie sunteți așteptați la Săptămânile Rețelisticii!!

* Articol scris pentru SuperBlog 2016!

Turist în București

Nimic nu se compară cu o baie relaxantă, după o zi în care ai alergat prin cea mai mare parte a Bucureștiului, pentru a vedea cât mai multe obiective.

Dar mai bine să începem cu începutul...

* foto: facebook

Mi se mai întâmpla uneori, așa în tinerețe să îmi vină câte-un dor de ducă... Nu că acum aș fi bătrână, doar că acum îi am pe cei mici și e mai greu cu: sun o prietenă și am plecat în voiaj.:)

Asta se întâmpla în  urmă cu câțiva anișori cănd mi s-a pus pata că vreau la București. Mi-am sunat cea mai bună prietenă și am început să facem bagajele. 

Și iată-ne la drum, cu mii de idei despre ce avem de făcut, ce avem de vizitat, de vazut, tot felul de planuri am făcut că nici nu le-am terminat pe toate până am ajuns. 

Un singur lucru am uitat, nici că ar fi fost important, dacă am fi vrut să dormim în vre-un parc, ei acum e atunci. Și uite așa ajungi frumușel in București, scoți tehnologia din ”sacoșă” și începi să cauti. 

Nu vreau să stau la orice hotel, vreau să imi fie și aproape de obiectivele ce mi le-am propus pentru vizită și să aibe și Wi-fi, și... 

Mhm, nu e ușor să cauți cazare în București cănd ai o grămadă de criterii de căutare în cap. Dar am hotărât de comun acord că principalul atuu e acela de a fi căt mai în centru. Și încep și caut hotel în București și pur și simplu îmi sare o poză în ochi,

* foto: facebook

a fost mai mult așa o dragoste la prima vedere, nu îmi venea să cred îndeplinea toate criteriile noastre, ba mai mult, avea și spa, saună, jacuzzi... mă tot holbam și nu îmi venea să cred. 

Am ajuns în fața lui și am constat că eram ca într-un film, parcă era ceva care pur și simplu mă trăgea în interior. Am spus într-un glas: ”Ăsta e!!!” 

Și am intrat, nu mi-a venit să cred cât de drăguț și bine pregătit este personalul, câtă atenție ți se acordă chiar dacă nu ești vreo divă. 

După ce ne-am instalat am hotărît că nu e timp de pierdut și cum pe hotel îl chema Hotel Arc de Triomphe, am stabilit clar ca primul vizitat să fie Arcul de Trimuf, o tură apoi pe bulevardul Kiseleff, și înapoi la hotel pentru că măine trebuie să o luăm de la capăt.

În sfârșit am ajuns în cameră, da o cameră doar pentru mine,și din cele 33 de camere single se nimerii a fi o cameră chiar pe gustul meu. 

Mă aștepta un pat imens care mă atrăgea ca

* foto: Hotel Arc de Triomphe

un magnet însă duelul a fost câștigat de baie. Apoi mă așeza-i în pat făcând planuri pentru ziua următoare.

Clar că am vizitat și obiectivele propuse, dealtfel sunt destul de aproape, Centrul Expozițional Romexpo e doar la 5 minute de hotel, Centrul orașului la doar 10 minute, am fost și la Palatul Victoria, desigur nu ni s-a permis accesul in interior, și datorită faptului că am ținut neaparat sa fac poze cât mai diferite cu clădirea, am fost rugate politicos de către doi domni oarecum în ”ținută” să ne legitimăm și să le spunem de ce am insistat atât de mult cu pozatul clădirii. 

Ei, le-am explicat frumos că motivul eram eu, clădirea era doar backround-ul. 

Din fericire totul s-a terminat cu bine și ne-am întors la hotel la o relaxare spa. 

* foto: Hotel Arc de Triomphe

Dacă vrei să vezi Bucureștiul fără să alergi prea mult, să vezi Herăstrăul și apoi în câteva minute să te bucuri de un masaj relaxant, apoi de la muzeul satului să te răsfeți la jacuzzi, atunci locul ideal pentru cazare este Hotel Arc de Triomphe. 

Și dacă nu te afli în București în calitate de turist și ai nevoie de un loc unde să organizez un eveniment tot aici este locul ideal, puteți organiza atât evenimente corporate, cât și evenimente private. 

V-am spus eu: Locul ideal! ;) 

* Articol scris pentru SuperBlog 2016!

O sâmbătă altfel!

    Yupiii!!!

    Mâine e sâmbătă, în sfârșit mă voi odihni și eu mai mult. 

Nu am nici cea mai mică intenție să mă mișc din sertarul meu, cel puțin până la amiaz. Îmi voi petrece dimineața lenevind, depănând amintiri, într-uncuvânt mă voi relaxa, iar după amiaz îl iau pe iubi Heri și mergem puțin la plajă.  

* foto: facebook

Ei acum că mi-am făcut planul de week-end, vă spun: Noapte Bună!

................................................................

- Ce noapte liniștită am avut... mmm, da să mai lenevim puțin, e așa plăcut aici.

Dar stai așa, ce se aude? Mi se pare mie sau se aud pași? O nu, nu, nu! Azi e Sâmbătă!!! Hello, mă auzi? E sâmbătă, vreau să mă relaxez. Of! oamenii ăștia, au urechile alea degeaba, nu aud nimic, nu ascultă nimic. 

- Și chiar nu înțeleg, ce poți face cu o datieră

* foto: COLOP

într-o zi de sâmbătă? 

Oricum nu mai contează, sa dus relaxarea mea. :( 

Aha, auzi la ea zice că își pregătește documentele pentru luni. Păi și nu putea să aștepte pâna luni? Chiar trebuia să îmi strice mie week-end-ul? 

Eh! în sfârșit a terminat, era și cazul, cred că a ștampilat un copac întreg. Oricum nu aude sau nu vrea să mă audă, dar i-am mai spus să își facă o ștampilă portabilă. Un Pocket Stamp ar scoate-o lejer din toate belelele. Asta este, nu are decât să facă drumuri inutile la birou, numai că îmi dă și mie planurile peste cap și asta nu îmi place deloc. 

Dar cred că am găsit soluția salvatoare, voi discuta cu cei de la COLOP România să ii facem o surpriză, poate așa va mai stresa și pe altcineva, nu doar pe mine. Hi, Hi, ce minte diabolică am.  

Bine că nu mi-a distrus chiar toată ziua, începusem deja să mă enervez și tare m-aș mai fi blocat vreo cinci minute, așa doar ca să o disper. 

 Că venii vorba de disperare, acum oare ce pași se mai aud? O nu! e fiisu ăla mic. Acum chiar o să disper eu. Data trecută mi-a terminat tușul la câte ștampile și-a pus pe mâini. Și e nesuferit, nu se poartă deloc frumos cu mine, mă ia își pune o căruță de ștampile pe el și apoi mă trîntește pe birou. Nu îmi place deloc de el. 

 În sfârșit se laudă că pleacă. Nu cred însă nimic până nu văd cu ochii mei. :)

 Ehee! A plecat, iubi hai și noi la plajă! 

* foto: facebook 

- Hei, iubi! ce spui daca maine luăm și copii la plajă?

Ei, dragi prieteni aceasta a fost o zi de sămbătă din viața unei ștampiluțe, dacă sunteți cuminței data viitoare poate vă povestesc cum arată o zi normală de muncă. 

                                              Nu-i așa că e arătos iubi meu? :)

                                                          * video: youtube

                                                                                                  Articol scris pentru SuperBlog 2016!

   

Un cuvânt care poate face diferența

Am auzit de multe ori vorbindu-se despre importanța cuvintelor și despre impactul

pe care acestea îl pot avea în viața cuiva. Nu am știut însă cât de real poate fi acest lucru până de curând. 

Aparent era o după-amiază liniștită, în care venisem mai devreme acasă și mă gândeam să mă odihnesc puțin, nu am apucat însă să mă așez bine că sună telefonul. 

- Cât de bine ști Engleza? (au fost primele cuvinte ce le-am auzit.)

- Și eu te salut, dar ce s-a întâmplat? (era cea mai bună prietenă a mea), cu o voce disperată îmi răspunse:

- Ști analizele ce le-am făcut acum 6 luni în țară și mi-a fost recomandat să le repet și în Anglia? Ei bine mi-au venit rezultatele. Cum eu nu știu o boabă engleză am rugat o colegă să îmi traducă. Din ce mi-a citit acolo cred că nu e bine deloc, zicea ceva că mai am un an. Nu știu ce să fac unde să ma duc, nu știu nici cum am ajuns acasă. Nu știu nici cui să spun și cui să nu spun. Cred că înebunesc!

- Încearcă să te liniștești, încă nu ști nimic cu certitudine și apoi colega ta nu e medic din câte știu, limbajul medical e diferit, sunt o mulțime de termeni de specialitate care pot fi ușor confundați, poate o greșeală.   

Hai vino la mine și mai discutăm, vedem ce e de făcut și hotarâm împreună unde să mergem să vedem cum stau lucrurile. 

TRADUCERI MEDICALE

    A venit după o oră, o oră jumătate, parcă îmbătrânise instantaneu cu vreo zece ani. M-am blocat, nu știam ce să-i spun să o liniștesc. Mi-a aruncat rezultatele în brațe și vorbea întruna, nonsens despre ce trebuie să fac după moartea ei, cum trebuiau să se aranjeze lucrurile, ce și unde să fie dat...

 Am oprit-o brusc și am întrebat-o dacă e normală. I-am spus că engleza mea învățată în făța TV-ului nu îi va fi de nici un ajutor, termenii medicali sunt mai greoi și dacă nu ști engleză așa cum trebuie nu are rost să te hazardezi să faci vreo gafă. Mi-a mulțumit pentru încurajare și am continuat apoi să discutăm chiar dacă părea departe, rătacită. 

I-am spus ca în România există agenții specializate care se ocupă cu astfel de traduceri și pentru că auzise-m de curând de Agenția de traduceri Swiss Solutions, i-am recomandat și i-am spus că o pot însoții dacă dorește. 

* sursa foto: swiss solutions.ro  

Dat fiind faptul că avea un job foarte solicitant cu un program haotic, a rămas că încearcă să își ia o zi liberă și mergem. Dar nu și-a luat nici o zi liberă, s-a cufundat mai mult în muncă, a început să se izoleze și se gândea doar ca mai are puțin de trăit. Acum trebuie să recunosc, nu aș vrea pentru nimic în lume să trec prin astfel de momente de coșmar. 

Până la urmă m-am încăpățânat și am luat-o mai mult pe sus. I-am spus:

- Din câte știu sunt în top furnizori traduceri medicale, se prea poate să ți confirme ceea ce tu crezi că știi, dar dacă colega ta a făcut o greșeală și eu așa cred, ce sensare să mai aștepți? Așa că adună-te și haide să mergem.

 Și am fost :)... Și din fericire totul a fost ok. Avusesem dreptate.

De fapt totul ere bine doar trebuia ca DUPĂ UN AN să refacă analizele. 

O mică - mare greșeală de citire care aproape a distrus o viață. Și pentru ce, pentru simplu fapt că atunci cănd nu știm ceva apelăm la amatori în loc să căutăm specialiștii în domeniu.

Nu îmi amintesc să îmi mai fi văzut prietena vreodată în viață așa fericită, cred că dacă ar fi putut sfida legea graviției ar fi zburat, dar nu era necesar, oricum simpla interacțiune cu Planeta Swiss Solutions i-a redat întreaga viața înapoi!

În încheiere vă las un mic portal deschis pentru a vă putea teleporta mai ușor:

* sursa video: youtube

* Articol scris pentru SuperBlog 2016!

Secretul Frumuseții

” Să fii veșnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani, înseamnă să fii optimist, să te simți bine să ai un ideal în viață pentru care să lupți și pe care să-l cucerești.”

Prof. Dr. Ana Aslan

Bună dimineața,

   Haide ia-ți cafeaua și hai la o poveste.
O poveste de demult cu femei frumoase care în fiecare miercuri seara se întâlneau la un ceai să povestească, să dezbată diverse teme și să se simtă bine împreună. Aveau obiceiul de a spune fiecare câte o povestioară pentru ca mai apoi să dezbată împreună, să se pună alteori în rolul personajului preferat. 

  Ce seri, ce beție, de cuvinte câtă voie bună, ce delicioase erau acele fursecuri și ce aromă deosebită avea ceaiul ... parcă, dacă le-ar fi fost permis ar fi făcut timpul să treacă mai repede, să se poată întâlni din nou.  

Așa îmi petreceam serile de miercuri, ascultam povești care mai de care, unele romantice, altele comice, unele chiar dramatice, dar fiecare avea o farâmă de adevăr și din fiecare putea-i învăța câte ceva bun. Acum venise rândul meu să spun o poveste. În mod normal acest lucru mi s-ar fi părut cât se poate de firesc, chiar îmi place să spun povești, acum însă era cu totul altceva, atâtea povești frumoase se spusese-ră înainte încât la orice m-aș fi gândit îmi părea aiurea, nesemnificativ.  

POVESTEA MEA!

 Povestea mea, incepu-i timid, nu se ridică de fel la înalțimea poveștilor voastre, cu toate acestea însă am hotarât să v-o spun, pentru că îmi pare că are multe învățături bune. 

Povestea se cheamă ”Rățușca cea urâtă!”, (se auzii un ușor freamăt în încăpere) apoi continuai; stați liniștite nu e acea poveste pe care o cunoaștem cu toții din copilărie. De fapt aceasta este o poveste cât se poate de reală. E povestea mea!

 Cu mult timp în urmă am hotărât că așa nu se mai poate, peste tot pe unde mergeam aveam impresia ca oamenii iși întorc capul după mine privindu-mă cu dezgust. Mda, nu eram o frumusețe, după cum se poate observa, nici acum nu sunt. 

 Au fost momente de în care am vrut să renunț la tot, viața mea socială era aproape inexistentă, mă izolam din ce în ce mai mult. Așa mi-am petrecut mare parte din liceu, în timp ce ale mele colege se afișau cu ”super” prietenii lor, eu mă retrageam în singurătatea mea și din când în când mai priveam în oglindă la ”urâțenia pământului”. Una peste alta îmi mai cădea și părul, un doctor mi-a spus că e posibil să fie de la stres, nu am mai cerut și-o a doua părere nu avea sens. 

 Acum ca să ințelegeți mai bine, de ce eram așa urâtă; îmi apăruseră (parcă peste noapte) o mulțime de puncte de grăsime pe față, și pentru că toată viața am fost o ”deșteaptă” am hotarât să le ”execut silit”, m-am înarmat așadar cu un ac de seringă steril, am stat puțin în abur cu mușețel și hai la treabă... În ziua următoare am încercat să întâlnesc căt mai puține persoane, făra succes însă. Și bineînțeles că toată lumea mă întreba dacă am pojar. 

 Mă vedeam deja cu pistruii mei (pe viață), care între timp au devenit pete maronii, și care au hotarât să rămână acolo împreună cu celelalte puncte de grăsime ce tot continuau să apară. Am hotărât apoi să merg la cosmetician, la dermato, dar nimic nu a avut efect. 

 Am încercat să le maschez cu fond de ten, pudre și tot alaiul de farduri, dar asta nu mă mulțumea, dimpotrivă. 

  Așa că am decis, am hotărât să devin doctor în frumusețe ! 

  Ei stați nu vă panicați, nu am degând să mutilez pe nimeni, nu voi face operații estetice, nici nu mă voi mai apuca de scos puncte de grăsime. O să folosesc o cremă antiacneica Gerovital H3 Derma+, pentru a trata mai întăi aceea conglomerare de sebuum, total inestetică. 

Și ca să înțelegeți mai bine mă ofer să vă spun secretul frumuseții. Pentru început mă voi ocupa de pacientele care au probleme cu căderea părului și vă voi recomanda un tratament anticădere. Apoi vom contiuna în alte seri când îmi va veni rândul la poveste cu alte aspecte, alte tratamente! :) 

 Pentru moment sper că v-am cucerit cu Farmec-ul meu și că v-am stârnit suficient interesul astfel încât să vă doriți să fiți și voi doctori în frumusețe.

 În încheiere vă pot spune că Rățușca cea urâtă nu a devenit frumoasă peste noapte, dar se tratează, știe de acum că frumusețea adevărată vine din interior, dar că te face să te simți mult mai bine faptul că la 40 de ani arăți ca la 20! 

Știu și că pe tema frumuseții s-a filozofat se filozofează și se va mai filozofa mult dar cel mai important este ca tu să te simți în pielea ta, să te simți tu frumoasă. 

Fiecare femeie are: FAREMEC-ul ei!

* sursa foto: 

 * sursa video: youtube

* Articol scris pentru SuperBlog 2016!